. și de la capăt

am plecat de multe ori dintr-un loc în altul, dintr-o casă în alta, cu toate amintirile, fotografiile și parfumul florilor tinere, și mereu trecea  prea puțin timp până realizam că mai pierdeam o parte din sufletul meu… o dată cu geamul de la care priveam stelele spre sud și grădina umplută cu râs de copil și genunchi zdreliți, altă dată cu locul însorit nefiresc de mult unde obișnuiam să-mi beau cafeaua… acum cu dormitorul care pare plin de Miss Dior Cherie și ojă roșie, de urmele foilor de anatomie lipite pe ușă, de trandafiri uscați de ani întregi…plin de nopți nedormite și comentarii la română, plin de hărți și capitale, de formule chimice…de zori de zi care mă prindeau încă învățând cu o cafea în mână. Plin de mine, de o dezordine excentrică și feminină, dar total neînțeleasă, o dezordine pe care o las în urmă, în drum spre un alt capitol, un alt orizont, un început din restul vieții mele.

e pentru prima dată când simt atât de tare că mi-e dor de copilărie, mi-e dor de mine, cea care eram înainte să cad de la înălțimea sufletului meu sau înainte să simt prima zdrobire a inimii.

și e groaznic să aud cum îmi urlă sufletul.

Advertisements

~ by rouxanne on September 28, 2015.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: