Cleoporelei


Curgea marea

În venele noastre vineții,
Ne dezgolisem de iubire
Și rămăseserăm cu umerii goi,
Eu, așteptând să-ți simt sărutul
Pe umărul stâng,
Tu,
Așteptând moartea ca o umbră
Să te înfășoare
Ca pe Cleopatra într-un covor murdar
Mi-ai adus un șarpe
L-ai pus pe spatele meu
Să mă muște
De aripi,
Ce crud!
Voiam să te mai văd măcar o dată
Să-mi întorc fața la chipul tău
Să te culeg din întunericul fără fund
Cine te-a adus aici?
Cine m-a adus aici?
Iubirea…poate, dorul…
Adu-ți aminte,
Cum Cleopatra s-a lăsat înfășurată
Într-un sac
Și purtată pe mare,
Ca să-l vadă pe Cezar,
Dar cine-și închipuia că astfel va veni
Regina Egiptului?
Cine își închipuia,
Că altă regină,
Regina propriei minți lorelaiste,
Avea să plece cu Cezar mort
Înfășurat într-un sac?
Dacă m-am transformat în Cleopatra…
ce este, oare, universul nostru?
Lorelei.
Advertisements

~ by rouxanne on March 10, 2011.

8 Responses to “Cleoporelei”

  1. hehe foarte frumos

    Like

  2. superb

    Like

  3. Cleopatra…regina si in poeziile tale 🙂

    Like

  4. awww:x minunat:)

    Like

  5. superb 🙂

    Like

  6. splendid !!!sa mai faci :)!

    Like

  7. foarte frumos:*

    Like

  8. frumos ..foarte frumos ..putine persoane admira talentele ..iar tu esti un talent ce eu il apreciez pitico:*

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: