Gând cu adieri ușoare

de ce în zori pe genele mele se prind comete azurii și câte cuvinte ne mai trebuie să ajungem la univers? câte culori există și câți îngeri au învățat încă să iubească? ce gust are răsăritul și câtă acuarela încape într-o portocală?
în jurul numelui tău am desenat un poem și-aștept, emotivă, prima adiere de primăvară venind pe ghemul de șine de tren din inima mea.
am învățat pe de rost glasul și mirosul tău și-n fiecare zi gust din răsăritul dulceag de pe cer…
mi-e cald și nu-mi mai e iarnă.
Lorelei.
Advertisements

~ by rouxanne on February 11, 2011.

4 Responses to “Gând cu adieri ușoare”

  1. în jurul numelui tău am desenat un poem și-aștept"…frumos ce ai scris :X:*

    Like

  2. Bravo , Lorelai !

    Like

  3. cuvantul … ce arma puternica. un ghem de sine de tren !!! … as spune ca depaseste stadiul de metafora preschimbandu-se intr-o hiperbola 😀 … daca ar fi sa le luam dupa gradul de beatitudine 🙂

    Like

  4. bestial ;x… nu-mi mai e iarna.. cat de absolut suna 🙂

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: