Dear…

Până la urmă ce e aceea viața?

E doar o oglindă
Pe care zărești reflexiile sufletului
Uneori cu tendințe daltoniste?
Atunci când oamenii vechi
Nu-ți mai sunt de folos
Îți cumperi alții cu bani puțini?
Ce sunt ăia îngerii
Când cerul s-a înălțat atât de mult
Încât i-a strivit?
Ne-ai strivit…(!?)
Ce e acela sentimentul
Când nu știi decât să-l împrumuți
Din cărțile de la biblioteca orașului,
Cărțile care vin și pleacă
Și pe care…le uiți…în timp…?
Ce e aceea să rănești un suflet
Când crezi că te-ai săturat
Și vrei altceva…mai normal
Decât nonconformistul din noi?
Ce e aceea tăcerea
Decât poeticul din ea,
E doar o formă incoloră
De a-ți ascunde lăuntricul în necuvinte?
Ne-am uitat aripile-n spate
Și fără să vrem, am învățat zborul,
Dar, poate, ne-am luat zborul
Și din inima ta…
Am plecat cu marea-n priviri
Și luna la ureche-n loc de floare…
Ce e acela zborul?
Ce e, de fapt, iubirea ta?
E doar ”ceva” pe care-l citești
Ca pe-o scrisoare
Când îți mai amintești?
Și totuși…
Cu ce drept ne calci sufletul,
Cu ce drept încerci să uiți…
”Mai ții minte?”
Uneori încep să cred
Că n-ai ce să-ți amintești. Indiferența
Aduce, implicit, uitare.
Lorelei.
-The end of love.-
Advertisements

~ by rouxanne on January 5, 2011.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: